Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a revenit în Sistemul Energetic Național sâmbătă, 14 noiembrie, după oprirea provocată de o defecțiune tehnică în seara de 9 noiembrie. Ambele reactoare furnizează din nou electricitate, iar datele Transelectrica consultate înainte de prânz indicau o putere nucleară totală de 995 MW.
Revenirea a fost relatată în această dimineață de Digi24, care a anunțat repornirea primului reactor în cursul nopții. Datele operatorului de transport confirmă independent creșterea producției nucleare peste nivelul pe care îl poate furniza o singură unitate. Centrala are două reactoare de aproximativ 700 MW fiecare.
Producția nucleară, aproape 17% din totalul intern la momentul verificării
În instantaneul Transelectrica consultat la 11:58, ora României, producția internă totală era de 5.900 MW, iar consumul de 6.130 MW. Soldul schimburilor externe indica aproximativ 229 MW în sensul importului. Valorile descriu situația din acel moment, cu diferențele de rotunjire ale indicatorilor publicați de operator.
Componenta nucleară de 995 MW reprezenta aproximativ 16,9% din producția internă afișată. În același set de date, centralele pe hidrocarburi furnizau 1.487 MW, producția eoliană era de 1.281 MW, iar cea fotovoltaică de 947 MW. Sursele hidro contribuiau cu 566 MW, cărbunele cu 544 MW, iar biomasa cu 73 MW.
Aceste cifre sunt exprimate în megawați și măsoară puterea la un anumit moment. Energia produsă într-un interval se măsoară în megawați-oră. Ponderea calculată pentru energia nucleară privește exclusiv instantaneul consultat, în care funcționau simultan reactoarele centralei de la Cernavodă și celelalte capacități din sistem.
Puterea cumulată de aproape 1.000 MW rămânea sub nivelul de aproximativ 1.400 MW corespunzător funcționării ambelor reactoare la capacitate nominală. Relatarea Digi24 indică o creștere în continuare a puterii Unității 1 și estimează atingerea capacității maxime până duminică. Termenul este prezentat ca estimare a evoluției pornirii.
Calendarul revenirii a fost modificat în timpul reparațiilor
Unitatea 2 fusese conectată la rețeaua națională pe 11 noiembrie, potrivit raportului Nuclearelectrica publicat în acea zi la Bursa de Valori București. În aceeași informare, compania anunța că primul reactor urma să fie reconectat pe 12 noiembrie, după finalizarea lucrărilor de remediere, și să atingă puterea nominală pe 13 noiembrie.
Calendarul inițial prevedea atingerea puterii nominale pentru Unitatea 2 pe 12 noiembrie. În acea etapă, Nuclearelectrica estima că funcționarea simultană a celor două unități la putere nominală urma să asigure aproximativ 20% din necesarul de consum al României. Proporția comunicată de producător se referă la acel regim de exploatare.
În seara de 11 noiembrie, operatorul centralei a transmis o a doua raportare, prin care a mutat reconectarea Unității 1 pe 13 noiembrie și atingerea puterii nominale pe 14 noiembrie. Motivul anunțat a fost durata mai mare necesară încheierii lucrărilor de remediere, cu respectarea normelor de securitate nucleară.
Compania preciza atunci că intervențiile sunt realizate potrivit procedurilor aplicabile și fără impact asupra personalului sau mediului înconjurător. Reconectarea confirmată sâmbătă și creșterea producției nucleare descriu starea efectivă ulterioară acestor calendare. Revenirea în rețea precedă atingerea puterii nominale, cele două etape fiind consemnate separat și în raportările operatorului.
Oprirea din 9 noiembrie a avut o cauză tehnică
Nuclearelectrica anunțase deconectarea Unității 1 în seara de luni, 9 noiembrie, ca urmare a unei defecțiuni în partea clasică a instalației. În raportul transmis bursei, societatea preciza că evenimentul nu a avut impact asupra securității nucleare și că deconectarea s-a făcut conform procedurilor de operare.
Specialiștii centralei au lucrat continuu pentru remedierea situației și pentru repornirea cu prioritate a unității, potrivit aceleiași raportări. Compania anunța că echipele realizau simultan lucrări pentru pornirea ambelor reactoare. Informarea separa lucrările tehnice de analiza cauzei de profunzime, pentru care era prevăzut un raport ulterior.
În descrierea tehnică a centralei, producerea căldurii în reactor și generarea aburului sunt urmate de transformarea energiei în turbină și în generatorul electric. Aceste echipamente fac parte din lanțul de producție prin care energia ajunge în rețeaua națională. Raportarea despre incident localizează defecțiunea în partea clasică, distinct de sistemele în care se desfășoară reacția nucleară.
Primul reactor mai revenise în rețea în după-amiaza de 6 noiembrie, după oprirea îndelungată din timpul verii, conform confirmării publicate atunci de Nuclearelectrica. Oprirea tehnică din 9 noiembrie a intervenit după acea resincronizare. Producția simultană observată sâmbătă urmează astfel unei noi etape de reparații și reconectare.
Rolul apei de răcire în funcționarea centralei
Opririle din vară au avut o cauză diferită: nivelul scăzut al Dunării, afectat de secetă. Operatorul anunțase oprirea controlată a Unității 1 pentru dimineața de 28 iulie, iar pe 13 august raportase începerea opririi controlate a Unității 2. Deciziile urmăreau păstrarea marjelor de siguranță în condițiile hidrologice de atunci.
În comunicarea din 4 noiembrie, Nuclearelectrica explica de ce pornirea celor două unități avea condiții separate. Funcționarea primului reactor presupune volume mari de apă pentru răcire și reduce nivelul din bazinul de aspirație. Pentru repornirea Unității 2, societatea indica atunci necesitatea unei creșteri susținute a nivelului fluviului, care să permită exploatarea în siguranță a ambelor instalații.
Declarația de mediu a centralei descrie alimentarea cu apă tehnologică din Dunăre, prin prima porțiune a Canalului Dunăre–Marea Neagră și prin canalul de derivație. După filtrare, apa este pompată pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și a unor schimbătoare de căldură. În condiții normale, cea mai mare parte este restituită fluviului prin evacuarea de la Seimeni.
Reactoarele de la Cernavodă folosesc tehnologia CANDU, cu uraniu natural drept combustibil și apă grea în circuitul primar. Căldura produsă prin fisiune este transferată către apa care se transformă în abur și antrenează turbina și generatorul electric. Apa tehnologică preluată din fluviu aparține circuitelor de răcire separate de partea nucleară a centralei.
