Sistemul de monitorizare a presiunii în anvelope, cunoscut prin abrevierea TPMS, avertizează șoferul când detectează o presiune prea mică. Martorul din bord este un semnal pentru verificarea pneurilor, nu o măsurătoare care înlocuiește automat manometrul. Autoritatea americană pentru siguranță rutieră NHTSA precizează că sistemele avertizează la o subumflare semnificativă. Anvelopele pot avea o presiune necorespunzătoare înainte de atingerea pragului care aprinde avertizarea.
Sistemul direct și sistemul indirect
Continental descrie două soluții de monitorizare. Sistemele directe utilizează senzori montați în ansamblul roții, care măsoară presiunea și transmit informația către electronica vehiculului. În funcție de echipare, datele pot fi afișate separat pentru roți. Senzorii sunt componente ale sistemului și pot necesita întreținere ori înlocuire, inclusiv când sursa lor de alimentare nu mai funcționează. Existența unei valori afișate trebuie interpretată în raport cu documentația modelului.
Sistemele indirecte folosesc informații despre rotația roților, provenite din senzorii vehiculului, inclusiv cei utilizați de sistemul de frânare. Schimbarea comportamentului roții poate indica reducerea presiunii. Ele nu măsoară presiunea în același mod ca un senzor instalat în anvelopă. Acest lucru explică de ce unele mașini afișează un avertisment, fără o valoare numerică în bari pentru fiecare roată. Tipul sistemului influențează și procedura de inițializare.
NHTSA arată că, în diminețile reci, o presiune aflată aproape de prag poate coborî suficient pentru aprinderea martorului. După încălzirea anvelopelor, avertizarea se poate stinge. Aprinderea intermitentă în asemenea condiții nu elimină necesitatea verificării presiunii. Semnalizarea unei defecțiuni a sistemului poate fi diferită de avertizarea pentru subumflare; interpretarea secvenței luminoase se face după manualul vehiculului, fără a presupune că fiecare aprindere are aceeași cauză.
Presiunea prea mică este dificil de apreciat numai din aspectul anvelopei. NHTSA recomandă verificarea periodică cu un manometru, inclusiv pentru roata de rezervă, dacă există. Recomandarea de întreținere rămâne valabilă și când mașina are monitorizare electronică. O examinare vizuală poate evidenția unele deteriorări, însă nu furnizează singură valoarea presiunii. Absența unui martor aprins nu certifică automat reglarea tuturor roților la valoarea necesară.
Unde se găsește valoarea corectă
Presiunea recomandată este stabilită de producătorul vehiculului pentru combinația de mașină și anvelope. Michelin indică drept surse eticheta de pe ușa șoferului, clapeta rezervorului sau manualul, în funcție de model. Valoarea de pe flancul anvelopei nu este reperul folosit pentru reglarea uzuală a presiunii mașinii. Două vehicule cu pneuri aparent similare pot avea recomandări diferite, deoarece indicația privește configurația vehiculului și condițiile prevăzute de producător.
Eticheta poate prevedea valori diferite pentru puntea din față și cea din spate, precum și pentru utilizarea obișnuită sau încărcarea mare. Citirea valorii presupune alegerea situației care corespunde vehiculului. Nu există o regulă potrivit căreia toate roțile trebuie să aibă obligatoriu aceeași presiune. Înaintea unei deplasări cu bagaje și pasageri, valoarea pentru sarcina prevăzută de producător este distinctă de recomandarea pentru o mașină puțin încărcată.
Presiunea poate fi exprimată în bari ori în PSI. Michelin indică echivalența aproximativă de un bar pentru 14,5 PSI. Un număr citit pe un manometru trebuie comparat cu recomandarea în aceeași unitate, nu cu cifrele unei scale diferite. Presiunea excesivă și cea insuficientă pot produce uzură neuniformă și pot afecta comportamentul anvelopei. Direcția reglării depinde de măsurătoare, nu de simpla prezență a unui avertisment în bord.
Măsurarea și reglarea
La verificare, racordul manometrului se conectează la valva anvelopei și se citește presiunea. Valoarea se compară cu indicația vehiculului, iar cantitatea de aer se reglează corespunzător. Michelin atrage atenția că manometrele stațiilor de umflare nu sunt întotdeauna calibrate corect. Un instrument verificat și o măsurătoare pentru fiecare roată permit identificarea diferențelor. Verificarea unei singure anvelope nu descrie automat starea celorlalte pneuri de pe vehicul.
Presiunea crește când anvelopa se încălzește în timpul deplasării. Michelin recomandă măsurarea la rece și precizează că o anvelopă caldă nu trebuie dezumflată pentru a o aduce la valoarea de referință pentru rece. După o verificare făcută la cald, reglajul se recontrolează în condițiile corespunzătoare. Pentru evaluarea unei presiuni persistente scăzute contează și posibilele pierderi de aer prin anvelopă, valvă sau zona de contact cu janta.
Temperatura exterioară influențează presiunea și atunci când mașina nu se deplasează. Michelin explică faptul că scăderea temperaturii produce scăderea presiunii pneurilor. Recomandarea de verificare lunară privește anvelopele de vară, de iarnă și cele pentru toate anotimpurile. Se adaugă verificarea înaintea drumurilor lungi sau a transportului unei sarcini mari. Schimbarea sezonului nu înlocuiește măsurarea și nu oferă o presiune unică potrivită pentru toate vehiculele.
Există o diferență între reglarea într-un garaj cald și reglarea în aerul rece de afară. În exemplul său pentru o diferență de temperatură de 20 de grade Celsius, Michelin descrie o compensare de 0,2 bari la umflarea în interior. Acest exemplu are condiții precizate; nu este o majorare universală aplicată oricărei anvelope în fiecare lună rece. Pentru reglarea în exterior, ghidul indică respectarea valorilor recomandate de producătorul vehiculului.
Reinițializarea sistemului și pierderea repetată a presiunii
După ajustare, unele sisteme necesită o procedură de resetare sau recalibrare, în timp ce altele actualizează informațiile după rulare. Continental indică verificarea manualului pentru metoda corespunzătoare. Reinițializarea stabilește referințele sistemului; ea nu repară o valvă defectă și nu adaugă aer în pneu. Dacă avertizarea persistă, pot fi necesare verificarea presiunii și diagnosticarea componentelor de monitorizare, în locul repetării aceleiași comenzi de resetare.
Umflarea cu azot nu elimină toate sursele de pierdere a presiunii. Michelin precizează că pot exista pierderi la contactul anvelopei cu janta și la îmbinările valvei, iar verificarea periodică rămâne necesară. La remontarea anvelopelor după depozitare se verifică din nou presiunea. O pierdere neobișnuită la o singură roată are nevoie de examinarea cauzei; schimbarea gazului folosit la umflare nu înlocuiește această verificare a ansamblului.