România a cheltuit 10,076 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2025, echivalentul a 0,52% din produsul intern brut, potrivit datelor publicate marți, 17 noiembrie, de Institutul Național de Statistică. La sfârșitul anului, în această activitate lucrau 52.393 de salariați, cu 3,6% mai mulți decât în 2024. Întreprinderile au asigurat aproape două treimi din finanțarea totală.
Statistica urmărește atât banii utilizați pentru cercetare, cât și personalul implicat, în patru sectoare: mediul de afaceri, sectorul guvernamental, învățământul superior și sectorul privat non-profit. Repartizarea angajaților diferă de cea a cheltuielilor. Învățământul superior reunește cei mai mulți salariați, în timp ce companiile efectuează cea mai mare parte a cheltuielilor raportate pentru această activitate.
Creșterea personalului vine în principal din mediul de afaceri
Numărul salariaților a crescut de la 50.579 la sfârșitul anului 2024 la 52.393 la finalul lui 2025. Diferența este de 1.814 persoane. În mediul de afaceri, efectivele au urcat de la 16.237 la 17.680 de persoane, ceea ce înseamnă un plus de 1.443 de salariați și cea mai mare contribuție la creșterea totală.
Învățământul superior avea 21.695 de salariați implicați în cercetare-dezvoltare, față de 21.229 cu un an înainte. Sectorul guvernamental a înregistrat o scădere de la 12.747 la 12.707 persoane. În sectorul privat non-profit, numărul angajaților a coborât de la 366 la 311. Datele reprezintă efectivele existente la sfârșitul fiecărui an, nu numărul de posturi nou-create în cursul perioadei.
Femeile reprezentau 45,7% din totalul personalului, respectiv 23.948 de persoane, comparativ cu 22.921 în anul anterior. Cele mai multe lucrau în învățământul superior, unde erau înregistrate 11.974 de salariate. Sectorul guvernamental avea 6.290, mediul de afaceri 5.543, iar sectorul privat non-profit 141 de femei implicate în activitatea de cercetare-dezvoltare.
După nivelul de pregătire, 46.883 de salariați aveau studii superioare. Dintre aceștia, 20.156 aveau studii doctorale sau programe postdoctorale, iar 26.727 aveau studii superioare de licență, master ori cursuri și studii postuniversitare. Alte 5.510 persoane aveau un nivel de pregătire care nu intra în categoria studiilor superioare.
Grupa cu studii doctorale și programe postdoctorale reprezenta 38,5% din întregul personal, în timp ce categoria celorlalte studii superioare avea o pondere de 51%. Restul de 10,5% revenea celorlalte niveluri de pregătire. În rândul salariaților cu studii doctorale și programe postdoctorale, femeile erau majoritare, cu o pondere de 51,6%.
Numărul persoanelor și echivalentul normei întregi
INS publică separat personalul exprimat în echivalent normă întreagă, indicator calculat în funcție de timpul efectiv dedicat cercetării-dezvoltării. Pentru 2025, totalul a fost de 37.738, față de 36.828 în 2024. Acest indicator măsoară volumul de muncă aferent activității și nu trebuie confundat cu efectivul de 52.393 de persoane raportat la sfârșitul anului.
În această exprimare, mediul de afaceri avea un echivalent de 16.522 de salariați cu normă întreagă, sectorul guvernamental 11.799, învățământul superior 9.189, iar sectorul privat non-profit 228. Diferența dintre cei doi indicatori este vizibilă în universități: sectorul are cel mai mare număr de persoane implicate, însă un volum de muncă exprimat în norme întregi mai mic decât cel din companii sau din sectorul guvernamental.
Pe ocupații, cercetătorii însumau 33.251 de salariați, cu 1.088 mai mulți decât în 2024. În aceeași activitate lucrau 7.809 tehnicieni și persoane asimilate acestora, față de 7.427 cu un an înainte. Alte categorii de salariați reuneau 11.333 de persoane, comparativ cu 10.989 în anul precedent.
Companiile sunt principala sursă de finanțare
Din totalul de 10.076,3 milioane de lei utilizat pentru cercetare-dezvoltare, întreprinderile au furnizat 6.544 de milioane de lei, adică 64,9%. Fondurile publice, care includ și fondurile publice generale universitare, au asigurat 2.418,5 milioane de lei și o pondere de 24%. Banii proveniți din străinătate au însumat alte 878,2 milioane de lei.
Finanțarea din partea unităților de învățământ superior a fost de 24,9 milioane de lei, iar cea din surse private non-profit de 21,5 milioane de lei. Categoria altor surse a totalizat 189,2 milioane de lei. Aceste valori descriu proveniența banilor, separat de sectorul în care cercetarea a fost efectuată și înregistrată statistic.
De exemplu, din finanțarea furnizată de întreprinderi, 6.266,9 milioane de lei au revenit activității din mediul de afaceri. Alte 230,2 milioane de lei au finanțat cercetarea din sectorul guvernamental, iar 46,1 milioane de lei pe cea din învățământul superior. Sectorului privat non-profit i-au revenit 0,8 milioane de lei din această sursă.
Fondurile publice au acoperit 75,3% din cheltuielile sectorului guvernamental și 42,4% din cele ale învățământului superior. Din finanțarea venită din străinătate, 416,6 milioane de lei au fost orientate către universități, reprezentând 47,4% din această sursă. Mediul de afaceri a primit 228,4 milioane de lei din străinătate, iar sectorul guvernamental 225,2 milioane de lei.
Unde au fost efectuate cheltuielile
Privită după sectorul care desfășoară activitatea, cercetarea din mediul de afaceri a însumat cheltuieli de 6.814,4 milioane de lei. Sectorul guvernamental a utilizat 2.353,8 milioane de lei, învățământul superior 897,8 milioane de lei, iar sectorul privat non-profit 10,3 milioane de lei. Totalurile includ toate sursele de finanțare aferente fiecărui sector.
Cheltuielile curente au reprezentat 8.880,6 milioane de lei, adică 88,1% din total. În interiorul acestei categorii, 63% au fost cheltuieli pentru personalul intern direct implicat în cercetare-dezvoltare, iar 37% alte costuri curente. Cheltuielile de capital au însumat 1.195,7 milioane de lei și au reprezentat restul de 11,9% din cheltuielile totale.
În structura cheltuielilor de capital, echipamentele și aparatura au avut ponderea dominantă, de 79%. Terenurile și construcțiile au reprezentat 9,1%, achizițiile de software pentru cercetare-dezvoltare 5,3%, iar alte cheltuieli pentru drepturi de proprietate intelectuală 6,6%. Procentele se referă la cheltuielile de capital, nu la întregul buget al activității.
Ponderea de 0,52% în produsul intern brut este calculată folosind datele semidefinitive ale PIB pentru 2025, în prețuri curente. Sectorului privat, format din mediul de afaceri și sectorul privat non-profit, îi corespund 0,35% din PIB. Sectorul public, care reunește sectorul guvernamental și învățământul superior, reprezintă 0,17% din PIB. Raportarea privește activitatea din 2025, ale cărei rezultate au fost publicate acum de INS.
