Actualitate

Niculescu cere aplicarea recomandărilor pentru combaterea violenței împotriva copiilor

La închiderea proiectului româno-polonez susținut de UNICEF, premierul le-a cerut instituțiilor să aplice recomandările. Foaia de parcurs cuprinde 57 de propuneri.

Distribuie WhatsApp Facebook
Mâini de copii și piese geometrice de lemn pe o masă deschisă la culoare
Foto: Artem Podrez. Imagine ilustrativă

Premierul Luca Niculescu le-a cerut instituțiilor responsabile să pună în practică recomandările pentru combaterea violenței împotriva copiilor, luni, 9 noiembrie, la Palatul Victoria. Intervenția a avut loc la închiderea unui proiect derulat în România și Polonia cu sprijinul UNICEF și al Comisiei Europene. Foaia de parcurs discutată la conferință cuprinde șapte direcții și 57 de propuneri, care acoperă etapele de la prevenire și depistare timpurie până la intervenție și reintegrare.

Niculescu a invocat două tipuri de date. Direcțiile de protecție a copilului au înregistrat în 2025 peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, potrivit cifrei citate de premier. Studiile derulate în cadrul proiectului estimează că peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții și că aproximativ 600.000 au trecut printr-o astfel de experiență în ultimul an avut în vedere de cercetare.

Cazurile înregistrate de direcțiile de protecție arată volumul situațiilor ajunse în evidența acestor instituții în 2025. Estimările din studiu descriu experiențele copiilor la nivelul populației, pe două intervale de referință. UNICEF arată, în documentația proiectului, că instituțiile folosesc canale de raportare, criterii și perioade diferite, iar o parte dintre situații rămân neraportate. Premierul a indicat, printre problemele întâlnite în practică, întârzierile în intervenție și comunicarea insuficientă între instituții.

Potrivit relatării Edupedu de la conferință, datele studiului din România au fost strânse între iunie și septembrie 2025 prin chestionarea copiilor și a părinților. Printre formele analizate, violența fizică și cea psihologică au avut cele mai mari ponderi în rezultatele prezentate.

Cum a fost pregătită foaia de parcurs

Proiectul de asistență tehnică a fost lansat în România în noiembrie 2024 și a fost conceput pentru o durată de 24 de luni. Inițiativa a pornit de la solicitarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din România și a Ministerului Justiției din Polonia. Uniunea Europeană a asigurat finanțarea prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, iar UNICEF a lucrat cu autoritățile din cele două țări și cu Comisia Europeană.

Documentația UNICEF include în activitățile proiectului inventarierea serviciilor disponibile la nivel național și local, analiza legislației și evaluarea capacității instituțiilor. Studiul de prevalență din România este o componentă a acestei documentări. Proiectul a prevăzut și compararea practicilor europene privind răspunsul integrat, elaborarea de recomandări și pregătirea unor instrumente pentru profesioniștii care identifică și gestionează cazurile.

UNICEF a semnalat, la descrierea proiectului, că accesul la servicii și la instrumentele de prevenire diferă între regiuni și între grupuri de copii. Pentru România, proiectul a inclus și pregătirea unei campanii despre folosirea în siguranță a internetului. În Polonia, componenta coordonată de Ministerul Justiției a avut ca obiectiv dezvoltarea unor servicii de sprijin în care specialiști din mai multe domenii să poată lucra împreună cu copiii care au suferit violență.

Autoritatea pentru protecția copilului prezentase deja cele șapte direcții și cele 57 de măsuri în septembrie, la o reuniune a consiliului său de coordonare. Consiliul are rol consultativ și reunește instituții publice și organizații ale societății civile. La discuția din 25 septembrie au participat și doi membri ai Consiliului Consultativ al Copiilor. La conferința de luni, premierul a cerut ca instituțiile să lucreze împreună la aplicarea recomandărilor și a anunțat sprijinul Guvernului pentru această etapă.

Consultările din școli și accesul la consiliere

Premierul a precizat că Ministerul Educației a început consultările privind siguranța în școli. La aceeași conferință, ministrul Sorin Costreie a anunțat o discuție în Parlament marți, 10 noiembrie, și una la Guvern joi, 12 noiembrie, potrivit relatării Edupedu. Pentru discuția de la Guvern, ministrul a indicat participarea ministerelor cu atribuții în educație, muncă și protecția familiei, justiție și sănătate, alături de reprezentanți ai elevilor și profesorilor.

Costreie a readus în discuție accesul la consiliere pentru adolescenți. Propunerea legislativă L478/2026 prevedea ca elevii care au împlinit 16 ani să poată cere servicii de consiliere în cabinetele de asistență psihopedagogică fără acordul reprezentanților legali. Senatul, prima cameră sesizată, a votat raportul de respingere la 28 octombrie, cu 56 de voturi pentru raport, 18 împotrivă și 15 abțineri. Fișa legislativă indică trimiterea inițiativei la Camera Deputaților pentru dezbatere.

Pentru gestionarea incidentelor, școlile au o procedură aprobată în 2023, iar mecanismul de semnalare anonimă a fost detaliat printr-un ordin din 2025. Procedura Ministerului Educației prevede că elevii, părinții și personalul pot semnala cazurile de violență unui membru al personalului școlii. Ea stabilește responsabilități și pentru situațiile în care o școală află despre posibile fapte de violență comise asupra unui copil în afara unității de învățământ.

Rolul direcțiilor de protecție a copilului

Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului permite sesizarea direcției de asistență socială și protecția copilului inclusiv de către copil. Profesioniștii care lucrează direct cu copii au obligații de sesizare atunci când suspectează situații de abuz sau neglijare. Direcțiile au sarcina de a verifica sesizările și de a asigura servicii specializate pentru copiii care au nevoie de protecție. Aceste atribuții fac parte din cadrul în care instituțiile discută recomandările proiectului.

Numărul național gratuit 119 preia sesizări privind abuzul, neglijarea, exploatarea și alte forme de violență asupra copiilor. În cazurile din mediul școlar care ajung la direcția de protecție prin acest număr, procedura Ministerului Educației prevede desemnarea unui manager de caz. Acesta coordonează o echipă care poate reuni specialiști din asistență socială, sănătate, poliție, justiție și educație. Evaluarea situației și urmărirea planului de reabilitare și reintegrare revin acestei echipe.

Distribuie WhatsApp Facebook